Page 187 - catalog
P. 187
Instalații de stocare și de distribuire a apei
de la „Tău” au fost folosite tuburi de lut ars, „prevăzute la unul din Tău”, terracotta pipes were used which “featured a narrow-
capete cu o îngustare şi la celălalt cu o şănţuire interioară menită ing at one of their ends and an interior grooving at the other,
să primească capătul îngust al tubului următor”. La îmbinarea meant for receiving the narrow end of the other tube”. Only
tuburilor s-a folosit doar lut. Având în vedere atât dimensiunile clay was used for joining the tubes. Bearing in mind both
(lungimea = 0,54 – 0,65 m, diametrul interior = 15-18 cm), cât şi their sizes (length = 0,54 – 0,65 m, inner diameter = 15-18 cm),
forma lor, s-a afirmat despre ele că sunt asemănătoare cu cele des- and their shape, they were said to be similar to those found
coperite în oraşele pontice. Ceea ce pare surprinzător este faptul că in the Pontic Greek cities. It seems surprising that the depth
adâncimea la care erau îngropate era doar de aproximativ 0,50 m; at which they were buried was only approximately 0,50 m;
în multe cazuri tuburile erau aşezate pe un pat de lespezi de mi- in many cases the tubes were placed on a layer of slabs made
caşist şi coborau într-o pantă lină pe întreg traseul lor, în condiţiile of mica schist and descended in a smooth slope on their en-
în care dacii, la fel ca şi alte popoare ale antichităţii, nu cunoşteau tire route (Dacians, as well as other ancient peoples, did not
principiul vaselor comunicante. know the principle of the communicating vessels).
Asemenea conducte le întâlnim şi în alte aşezări civile This type of pipes can be found as well in other
precum cele de la Costeşti şi Feţele Albe, în apropierea unor civil settlements such as the ones from Costeşti and Feţele
fortificaţii (turnurile de pe Faerag), dar şi în sanctuarul de la Albe, near fortifications (the Faerag hill watch towers), and
Sarmizegetusa Regia (Fig. 6-7). in the sanctuary of Sarmizegetusa Regia (Figs. 6-7).
Din datele oferite până în prezent de cercetările arheologi- Such terracotta pipes were never found within a
ce nu avem nici un element care să ne indice faptul că traseul aces- structure: dwelling, workshop or tower. They would most
tor conducte venea până în interiorul unei locuinţe, unui atelier sau probably stop just near these buildings.
turn; foarte probabil ele se opreau în apropierea acestor construcţii.
For these special structures as well, the Dacians
Este de subliniat că, și în cazul acestor instalații, dacii au îm- combined materials and techniques used in traditional ar-
binat tehnicile şi materialele de construcţie folosite în arhitectura tradi- chitecture with “recipes” imported from the Greek-Roman
ţională cu „reţetele” importate din lumea greco-romană, o caracteris- world, which is typical for the Dacian civilization in gener-
tică a civilizaţiei dacice, în ansamblul ei, în ajunul cuceririi romane. al, on the eve of the Roman conquest.
Bibliografie selectivă / Selective bibliography
1. C. Daicoviciu, Al. Ferenczi, Aşezările dacice din Munţii Orăştiei, Bucureşti, 1951.
2. C. Daicoviciu şi colab., Studiul traiului dacilor în Munţii Orăştiei, în SCIV, II, 1, 1951, pp. 121-123.
3. G. Gheorghiu, Cisterna dacică de la Grădiştea de Munte, în ActaMN, 33, I, 1996, pp. 375-384.
4. G. Gheorghiu, Cisterne descoperite în zona capitalei regatului dac, în Sargetia, XXVII/1, 1997-1998, pp. 177-189.
5. E. Iaroslavschi, Conduits et citernes d’eau chez les daces des Monts d’Orăştie, în ActaMN, 32, I, 1995, pp. 135-143.
185
de la „Tău” au fost folosite tuburi de lut ars, „prevăzute la unul din Tău”, terracotta pipes were used which “featured a narrow-
capete cu o îngustare şi la celălalt cu o şănţuire interioară menită ing at one of their ends and an interior grooving at the other,
să primească capătul îngust al tubului următor”. La îmbinarea meant for receiving the narrow end of the other tube”. Only
tuburilor s-a folosit doar lut. Având în vedere atât dimensiunile clay was used for joining the tubes. Bearing in mind both
(lungimea = 0,54 – 0,65 m, diametrul interior = 15-18 cm), cât şi their sizes (length = 0,54 – 0,65 m, inner diameter = 15-18 cm),
forma lor, s-a afirmat despre ele că sunt asemănătoare cu cele des- and their shape, they were said to be similar to those found
coperite în oraşele pontice. Ceea ce pare surprinzător este faptul că in the Pontic Greek cities. It seems surprising that the depth
adâncimea la care erau îngropate era doar de aproximativ 0,50 m; at which they were buried was only approximately 0,50 m;
în multe cazuri tuburile erau aşezate pe un pat de lespezi de mi- in many cases the tubes were placed on a layer of slabs made
caşist şi coborau într-o pantă lină pe întreg traseul lor, în condiţiile of mica schist and descended in a smooth slope on their en-
în care dacii, la fel ca şi alte popoare ale antichităţii, nu cunoşteau tire route (Dacians, as well as other ancient peoples, did not
principiul vaselor comunicante. know the principle of the communicating vessels).
Asemenea conducte le întâlnim şi în alte aşezări civile This type of pipes can be found as well in other
precum cele de la Costeşti şi Feţele Albe, în apropierea unor civil settlements such as the ones from Costeşti and Feţele
fortificaţii (turnurile de pe Faerag), dar şi în sanctuarul de la Albe, near fortifications (the Faerag hill watch towers), and
Sarmizegetusa Regia (Fig. 6-7). in the sanctuary of Sarmizegetusa Regia (Figs. 6-7).
Din datele oferite până în prezent de cercetările arheologi- Such terracotta pipes were never found within a
ce nu avem nici un element care să ne indice faptul că traseul aces- structure: dwelling, workshop or tower. They would most
tor conducte venea până în interiorul unei locuinţe, unui atelier sau probably stop just near these buildings.
turn; foarte probabil ele se opreau în apropierea acestor construcţii.
For these special structures as well, the Dacians
Este de subliniat că, și în cazul acestor instalații, dacii au îm- combined materials and techniques used in traditional ar-
binat tehnicile şi materialele de construcţie folosite în arhitectura tradi- chitecture with “recipes” imported from the Greek-Roman
ţională cu „reţetele” importate din lumea greco-romană, o caracteris- world, which is typical for the Dacian civilization in gener-
tică a civilizaţiei dacice, în ansamblul ei, în ajunul cuceririi romane. al, on the eve of the Roman conquest.
Bibliografie selectivă / Selective bibliography
1. C. Daicoviciu, Al. Ferenczi, Aşezările dacice din Munţii Orăştiei, Bucureşti, 1951.
2. C. Daicoviciu şi colab., Studiul traiului dacilor în Munţii Orăştiei, în SCIV, II, 1, 1951, pp. 121-123.
3. G. Gheorghiu, Cisterna dacică de la Grădiştea de Munte, în ActaMN, 33, I, 1996, pp. 375-384.
4. G. Gheorghiu, Cisterne descoperite în zona capitalei regatului dac, în Sargetia, XXVII/1, 1997-1998, pp. 177-189.
5. E. Iaroslavschi, Conduits et citernes d’eau chez les daces des Monts d’Orăştie, în ActaMN, 32, I, 1995, pp. 135-143.
185
