Page 57 - catalog
P. 57
Activități domestice
ne, care erau crescute atât pentru producţia de carne, cât şi raised for meat and by-products. The many shears
pentru obţinerea produselor secundare. Probabil că la tunsul found on the territory of Dacia, including the Orăştie
oilor erau folosite unele dintre numeroasele foarfeci desco- Mountains area, were probably used for clipping the
perite pe teritoriul Daciei, inclusiv în zona Munţilor Orăştiei. sheep. They were made of an iron band, bent in the
Acestea erau confecţionate dintr-o bandă de fier îndoită în for- shape of the letter “U”, widened at the base and featur-
ma literei „U”, lăţită la bază şi prevăzută cu două lame (Fig. 4). ing two blades at its ends (Fig. 4). The wool was then
Apoi, lâna era spălată, scărmănată şi pieptănată. washed, carded and combed.
În fine, după parcurgerea etapelor menţionate, ambe- At the end, after undergoing the abovementioned
le tipuri de fibre erau toarse cu ajutorul fusului, pentru a se stages, both types of fibre were spun, in order to obtain
obţine fire potrivite pentru a fi ţesute, în funcţie de necesităţile threads suitable for weaving, according to the needs of the
gospodăriei. Ţesutul se realiza cu un război așezat în poziție household. Weaving was done using a vertical loom and
verticală, iar greutăţile de lut ars de felul celor descrise mai sus terracotta weights (as those described above) were used to
serveau la tensionarea firelor urzelii. Durata procesului de- strain the netting. The duration of the process depended
pindea de calitatea materialului și de dimensiunile dorite ale on the quality of the material and on the desired fabric siz-
pânzei. Analogiile etnografice arată că, în general, din cauza es. Ethnographic analogies show that usually, because the
faptului că praful şi scamele produse în timpul ţesutului sunt dust and lint produced during weaving are bad for health,
dăunătoare organismului, războiul de ţesut nu se amplasa în the weaving loom was not placed in living rooms, but in a
încăperile de locuit, ci într-un spaţiu aparte. specially designed space.
Printre descoperirile destul de frecvente din aşezările Among the fairly frequent finds in Dacian
dacice se află piesele cunoscute în literatura de specialitate sub dwellings, there are artefacts known by the name
denumirea de „lustruitoare”, „calapoade”, „călcătoare”, în of “polishers”, “lasts” and “pressers” depending on
funcţie de diferitele interpretări exprimate în ceea ce priveşte the interpretations given to their uses in antiquity
utilizarea lor în antichitate (Fig. 5). Este vorba de obiecte mo- (Fig.5). They are objects made also of terracotta, with
delate din lut ars, cu un mâner cilindric, înalt de 5,5 - 8,5 cm şi a cylindrical 5,5-8,5 cm tall handle and an oval or
cu talpa ovală sau rectangulară, cu lungimea variind între 7 şi rectangular base, their length varying between 7-10
10 cm. Unele piese au baza plată, altele arcuită. Există şi exem- cm. Some of the items have a flat base and some have
plare cu „decor” incizat în lut înainte de ardere, constând, de a curved one, others show a channelling (incised be-
exemplu, dintr-o linie adâncită de-a lungul tălpii. fore firing) along the base.
Forma și caracteristicile acestor obiecte au sugerat asoci- Their shape and features suggested their associ-
erea lor cu două meşteşuguri: olăritul, respectiv prelucrarea piei- ation with pottery and leatherworking. For a long time,
lor. Multă vreme au fost considerate lustruitoare pentru cerami- they were thought to be used for burnishing ceramics,
că, apoi M. Babeş a demonstrat că respectiva tehnică de finisare then M. Babeş proved that the respective technique was
a vaselor se realiza cu alt tip de instrumente. Cercetătorul citat a implemented with a different type of instruments. Babeș
presupus că aceste piese erau un fel de calapoade utilizate „în pro- assumed that these artefacts were used “in the process of
cesul modelării şi finisării ceramicii lucrate cu mâna”: mai exact, shaping and finishing handmade ceramics”. Namely, they
se foloseau pentru a modela şi a sprijini interiorul vasului în timp were used for modelling and supporting the interior of the
ce peretele din lut încă moale, era format şi finisat din exterior cu pot while the clay wall, which was still soft, was shaped
55
ne, care erau crescute atât pentru producţia de carne, cât şi raised for meat and by-products. The many shears
pentru obţinerea produselor secundare. Probabil că la tunsul found on the territory of Dacia, including the Orăştie
oilor erau folosite unele dintre numeroasele foarfeci desco- Mountains area, were probably used for clipping the
perite pe teritoriul Daciei, inclusiv în zona Munţilor Orăştiei. sheep. They were made of an iron band, bent in the
Acestea erau confecţionate dintr-o bandă de fier îndoită în for- shape of the letter “U”, widened at the base and featur-
ma literei „U”, lăţită la bază şi prevăzută cu două lame (Fig. 4). ing two blades at its ends (Fig. 4). The wool was then
Apoi, lâna era spălată, scărmănată şi pieptănată. washed, carded and combed.
În fine, după parcurgerea etapelor menţionate, ambe- At the end, after undergoing the abovementioned
le tipuri de fibre erau toarse cu ajutorul fusului, pentru a se stages, both types of fibre were spun, in order to obtain
obţine fire potrivite pentru a fi ţesute, în funcţie de necesităţile threads suitable for weaving, according to the needs of the
gospodăriei. Ţesutul se realiza cu un război așezat în poziție household. Weaving was done using a vertical loom and
verticală, iar greutăţile de lut ars de felul celor descrise mai sus terracotta weights (as those described above) were used to
serveau la tensionarea firelor urzelii. Durata procesului de- strain the netting. The duration of the process depended
pindea de calitatea materialului și de dimensiunile dorite ale on the quality of the material and on the desired fabric siz-
pânzei. Analogiile etnografice arată că, în general, din cauza es. Ethnographic analogies show that usually, because the
faptului că praful şi scamele produse în timpul ţesutului sunt dust and lint produced during weaving are bad for health,
dăunătoare organismului, războiul de ţesut nu se amplasa în the weaving loom was not placed in living rooms, but in a
încăperile de locuit, ci într-un spaţiu aparte. specially designed space.
Printre descoperirile destul de frecvente din aşezările Among the fairly frequent finds in Dacian
dacice se află piesele cunoscute în literatura de specialitate sub dwellings, there are artefacts known by the name
denumirea de „lustruitoare”, „calapoade”, „călcătoare”, în of “polishers”, “lasts” and “pressers” depending on
funcţie de diferitele interpretări exprimate în ceea ce priveşte the interpretations given to their uses in antiquity
utilizarea lor în antichitate (Fig. 5). Este vorba de obiecte mo- (Fig.5). They are objects made also of terracotta, with
delate din lut ars, cu un mâner cilindric, înalt de 5,5 - 8,5 cm şi a cylindrical 5,5-8,5 cm tall handle and an oval or
cu talpa ovală sau rectangulară, cu lungimea variind între 7 şi rectangular base, their length varying between 7-10
10 cm. Unele piese au baza plată, altele arcuită. Există şi exem- cm. Some of the items have a flat base and some have
plare cu „decor” incizat în lut înainte de ardere, constând, de a curved one, others show a channelling (incised be-
exemplu, dintr-o linie adâncită de-a lungul tălpii. fore firing) along the base.
Forma și caracteristicile acestor obiecte au sugerat asoci- Their shape and features suggested their associ-
erea lor cu două meşteşuguri: olăritul, respectiv prelucrarea piei- ation with pottery and leatherworking. For a long time,
lor. Multă vreme au fost considerate lustruitoare pentru cerami- they were thought to be used for burnishing ceramics,
că, apoi M. Babeş a demonstrat că respectiva tehnică de finisare then M. Babeş proved that the respective technique was
a vaselor se realiza cu alt tip de instrumente. Cercetătorul citat a implemented with a different type of instruments. Babeș
presupus că aceste piese erau un fel de calapoade utilizate „în pro- assumed that these artefacts were used “in the process of
cesul modelării şi finisării ceramicii lucrate cu mâna”: mai exact, shaping and finishing handmade ceramics”. Namely, they
se foloseau pentru a modela şi a sprijini interiorul vasului în timp were used for modelling and supporting the interior of the
ce peretele din lut încă moale, era format şi finisat din exterior cu pot while the clay wall, which was still soft, was shaped
55
