Page 58 - catalog
P. 58
estic activities
o spatulă. În fine, în ultima vreme este acceptată tot mai mult ipo- and finished from the outside with a spatula. Lately, the
teza avansată de V. Kotigorosko care a pornit de la constatarea hypothesis advanced by V. Kotigorosko is accepted. This
faptului că majoritatea pieselor de acest tip prezintă pe talpă urme hypothesis started from the fact that most items of this
de ardere secundară. Astfel, el a realizat o analiză traseologică a kind present traces of secondary firing on their base. He
câtorva piese, ajungând la concluzia că ar putea fi unelte folosite la thus performed traseological analysis on a few items and
prelucrarea pieilor, mai exact pentru netezirea cusăturilor şi a su- came to the conclusion that they could be tools used in
prafeţelor pieilor. Aceste obiecte erau încălzite înainte de utilizare. leatherworking, for pressing the seams and the surfaces of
the animal skins. These objects were heated before use.
Este foarte probabil că prelucrarea pieilor a fost
printre ocupațiile obișnuite în sânul comunităţilor anti- Most probably, leatherworking was a common
ce din Munţii Orăştiei, materia primă fiind la îndemână activity within ancient communities in the Orăştie Moun-
pentru confecționarea diferitelor piese de îmbrăcăminte şi tains. Raw material was available for use in the produc-
încălţăminte, accesorii, harnaşament, obiecte de uz casnic tion of various clothing, shoes, accessories, harnesses,
(de ex. burdufuri) etc. Peisajul montan din regiune, bogat household goods (e.g. bellows) etc. The area’s mountain
în pășuni alpine, era favorabil creșterii animalele domestice landscape, rich in alpine pastures, was very suitable for
(vite, ovicaprine etc.). Ele au constituit astfel principala sur- raising domestic livestock (cows, ovicaprids, etc.). They
să de materie primă, alături de vânarea viețuitoarelor săl- were, therefore, the main source of raw material, as well as
batice. Pe lângă „călcătoarele” menţionate mai sus, printre hunting wild animals. Apart from the “pressers” described
piesele descoperite în aşezările din Munţii Orăştiei, la pre- above, among the artefacts found in the settlements from
lucrarea pieilor se puteau utiliza unele dintre răzuitoarele the Orăştie Mountains, some iron scrapers could have also
din fier. Este vorba de unelte cu o lamă scurtă, în formă de been used in leatherworking. Those are tools featuring a
semidisc, cu tijă lungă pentru fixarea în mânerul de lemn, short blade, shaped as a semi-disc with a long tang, form-
îndoită în unghi drept faţă de lama instrumentului. ing a straight angle with the tool’s blade.
Bibliografie selectivă / Selective bibliography
1. M. Babeş, Unelte geto-dace pentru modelarea ceramicii, în SCIVA, 31, 1980, 1, pp. 23-31.
2. M. Cârciumaru, M. Pleşa, M. Mărgărit, Omul şi plantele. Manual de analiză carpologică, Târgovişte, 2004.
3. G. Gheorghiu, Dacii pe cursul mijlociu al Mureşului (sfârşitul sec. II a. Ch. – începutul sec. II p. Ch.), Cluj-Napoca, 2005.
4. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civilizaţia fierului la daci, Cluj-Napoca, 1979.
5. Gh. Iordache, Ocupaţii tradiţionale pe teritoriul României, Craiova, 1985.
6. V. Kotigorosko, Ţinuturile Tisei Superioare în veacurile III î.e.n. – IV e.n, Bucureşti, 1995.
7. P. Mazăre, Definirea și clasificarea artefactelor istorice destinate torsului: fusaiole, în Terra Sebus, nr. 4, 2012, pp. 103-131.
56
o spatulă. În fine, în ultima vreme este acceptată tot mai mult ipo- and finished from the outside with a spatula. Lately, the
teza avansată de V. Kotigorosko care a pornit de la constatarea hypothesis advanced by V. Kotigorosko is accepted. This
faptului că majoritatea pieselor de acest tip prezintă pe talpă urme hypothesis started from the fact that most items of this
de ardere secundară. Astfel, el a realizat o analiză traseologică a kind present traces of secondary firing on their base. He
câtorva piese, ajungând la concluzia că ar putea fi unelte folosite la thus performed traseological analysis on a few items and
prelucrarea pieilor, mai exact pentru netezirea cusăturilor şi a su- came to the conclusion that they could be tools used in
prafeţelor pieilor. Aceste obiecte erau încălzite înainte de utilizare. leatherworking, for pressing the seams and the surfaces of
the animal skins. These objects were heated before use.
Este foarte probabil că prelucrarea pieilor a fost
printre ocupațiile obișnuite în sânul comunităţilor anti- Most probably, leatherworking was a common
ce din Munţii Orăştiei, materia primă fiind la îndemână activity within ancient communities in the Orăştie Moun-
pentru confecționarea diferitelor piese de îmbrăcăminte şi tains. Raw material was available for use in the produc-
încălţăminte, accesorii, harnaşament, obiecte de uz casnic tion of various clothing, shoes, accessories, harnesses,
(de ex. burdufuri) etc. Peisajul montan din regiune, bogat household goods (e.g. bellows) etc. The area’s mountain
în pășuni alpine, era favorabil creșterii animalele domestice landscape, rich in alpine pastures, was very suitable for
(vite, ovicaprine etc.). Ele au constituit astfel principala sur- raising domestic livestock (cows, ovicaprids, etc.). They
să de materie primă, alături de vânarea viețuitoarelor săl- were, therefore, the main source of raw material, as well as
batice. Pe lângă „călcătoarele” menţionate mai sus, printre hunting wild animals. Apart from the “pressers” described
piesele descoperite în aşezările din Munţii Orăştiei, la pre- above, among the artefacts found in the settlements from
lucrarea pieilor se puteau utiliza unele dintre răzuitoarele the Orăştie Mountains, some iron scrapers could have also
din fier. Este vorba de unelte cu o lamă scurtă, în formă de been used in leatherworking. Those are tools featuring a
semidisc, cu tijă lungă pentru fixarea în mânerul de lemn, short blade, shaped as a semi-disc with a long tang, form-
îndoită în unghi drept faţă de lama instrumentului. ing a straight angle with the tool’s blade.
Bibliografie selectivă / Selective bibliography
1. M. Babeş, Unelte geto-dace pentru modelarea ceramicii, în SCIVA, 31, 1980, 1, pp. 23-31.
2. M. Cârciumaru, M. Pleşa, M. Mărgărit, Omul şi plantele. Manual de analiză carpologică, Târgovişte, 2004.
3. G. Gheorghiu, Dacii pe cursul mijlociu al Mureşului (sfârşitul sec. II a. Ch. – începutul sec. II p. Ch.), Cluj-Napoca, 2005.
4. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civilizaţia fierului la daci, Cluj-Napoca, 1979.
5. Gh. Iordache, Ocupaţii tradiţionale pe teritoriul României, Craiova, 1985.
6. V. Kotigorosko, Ţinuturile Tisei Superioare în veacurile III î.e.n. – IV e.n, Bucureşti, 1995.
7. P. Mazăre, Definirea și clasificarea artefactelor istorice destinate torsului: fusaiole, în Terra Sebus, nr. 4, 2012, pp. 103-131.
56
