Page 106 - catalog
P. 106
de
g) utilizată în Imperiul Roman, mai ales în prima jumătate (one libra and three thirds = 545,80 g) used in the Roman
a sec. I p. Chr. Empire especially in the first half of 1st century AD.
Unul dintre pondurile cu marcaje are greutatea The mass of one of these artefacts is very
foarte apropiată de această valoare, la care se adaugă şi close to this value; it was also marked: two con-
marcajul sugestiv pe care îl are (două cercuri concentrice, centric circles, the diameter of the inner circle rep-
diametrul cercului interior reprezentând două treimi din resenting two thirds of the diameter of the outer
diametrul cercului exterior), încât s-a afirmat că el poate circle (Fig. 19). Therefore it was stated that it can
reprezenta un etalon ponderal (Fig. 19). Lui i se adaugă alte represent an etalon for the weight. Two other such
două piese cu o greutate foarte apropiată de cea a minei artefacts, very similar to the Roman mina, show no
romane, dar care nu au nici un marcaj. markings.
Şi în cazul celui de-al doilea pond cu marcaje s-a In the case of another marked weight the indication
dorit atât precizarea valorii greutăţii, cât şi a etalonului of both the mass and the used ponderal benchmark was,
ponderal utilizat, dovadă fiind cele două cercuri concen- probably, intended. The proof consists of the two concen-
trice care „leagă” celelalte cinci cercuri împărţite în patru tric circles that “bind” the other five circles, each one divid-
(Fig. 20). Piesa are greutatea unui quincunx ( = 5 uncii). Îm- ed in four sectors (fig. 20). The item weighs one quincunx (=
părţirea cercurilor în patru indică probabil valoarea de 4 5 unciae). The division of circles by four probably indicates
sicilici ( = 27,28 g) pe care o are fiecare uncie. the value of 4 sicilici (= 27,28 g) which each uncia has.
În ceea ce priveşte tipul cântarelor la care au fost The type of scales, for which these weights found
folosite pondurile descoperite până în prezent în zona ca- in the area of the Dacian Kingdom’s capital might have
pitalei Regatului Dac, în funcţie de forma acestora şi de been used, is suggested by their shape and the presence
prezenţa sau absenţa urechiuşelor de prindere, este posibil (or absence) of the loops (eyelets) attached to them. It is
ca unele dintre ele să fi fost folosite la balanţele cu două likely that some of them could have been used for balances,
braţe, altele la aşa-numitul cântar rapid (schnellwaage), iar others for the so called “speed scales” (schnellwaage), and
unele dintre ele la ambele tipuri de cântar. some, for both types.
Forma de cântar obişnuită în toată lumea „civili- The common scale for the entire “civilised” world
zată” din bazinul Mării Mediterane era balanţa cu două in the Mediterranean world was the balance with two
discuri. pans.
Cântarele rapide deveniseră deja produse de serie “Speed scales” had already become frequent in
în lumea romană, în anii 33 - 31 a. Chr., când Vitruvius face the Roman world between 33-31 BC, when Vitruvius
câteva referiri la sistemul lor de funcţionare, în binecunos- makes a few references to their functioning system in
cuta sa lucrare. Avem certitudinea că la un cântar asemă- his famous work. It is certain that only for this type of
nător au fost folosite şi pondurile prevăzute cu urechiuşe scale were used the eyelets weights found in the area
de prindere descoperite în zona Sarmizegetusei Regia. Ca of Sarmizegetusa Regia. We can therefore state that the
atare putem afirma că dacii au preluat inclusiv tipul cânta- Dacians also imported the type of scales used in the Ro-
rului folosit în lumea romană. man world.
Utilizarea denarului la scară largă în Dacia, coro- The use of the denarius on a large scale in Dacia,
borată întrebuinţării sistemului ponderal roman, deocam- corroborated with the use of the Roman weighing system,
104
g) utilizată în Imperiul Roman, mai ales în prima jumătate (one libra and three thirds = 545,80 g) used in the Roman
a sec. I p. Chr. Empire especially in the first half of 1st century AD.
Unul dintre pondurile cu marcaje are greutatea The mass of one of these artefacts is very
foarte apropiată de această valoare, la care se adaugă şi close to this value; it was also marked: two con-
marcajul sugestiv pe care îl are (două cercuri concentrice, centric circles, the diameter of the inner circle rep-
diametrul cercului interior reprezentând două treimi din resenting two thirds of the diameter of the outer
diametrul cercului exterior), încât s-a afirmat că el poate circle (Fig. 19). Therefore it was stated that it can
reprezenta un etalon ponderal (Fig. 19). Lui i se adaugă alte represent an etalon for the weight. Two other such
două piese cu o greutate foarte apropiată de cea a minei artefacts, very similar to the Roman mina, show no
romane, dar care nu au nici un marcaj. markings.
Şi în cazul celui de-al doilea pond cu marcaje s-a In the case of another marked weight the indication
dorit atât precizarea valorii greutăţii, cât şi a etalonului of both the mass and the used ponderal benchmark was,
ponderal utilizat, dovadă fiind cele două cercuri concen- probably, intended. The proof consists of the two concen-
trice care „leagă” celelalte cinci cercuri împărţite în patru tric circles that “bind” the other five circles, each one divid-
(Fig. 20). Piesa are greutatea unui quincunx ( = 5 uncii). Îm- ed in four sectors (fig. 20). The item weighs one quincunx (=
părţirea cercurilor în patru indică probabil valoarea de 4 5 unciae). The division of circles by four probably indicates
sicilici ( = 27,28 g) pe care o are fiecare uncie. the value of 4 sicilici (= 27,28 g) which each uncia has.
În ceea ce priveşte tipul cântarelor la care au fost The type of scales, for which these weights found
folosite pondurile descoperite până în prezent în zona ca- in the area of the Dacian Kingdom’s capital might have
pitalei Regatului Dac, în funcţie de forma acestora şi de been used, is suggested by their shape and the presence
prezenţa sau absenţa urechiuşelor de prindere, este posibil (or absence) of the loops (eyelets) attached to them. It is
ca unele dintre ele să fi fost folosite la balanţele cu două likely that some of them could have been used for balances,
braţe, altele la aşa-numitul cântar rapid (schnellwaage), iar others for the so called “speed scales” (schnellwaage), and
unele dintre ele la ambele tipuri de cântar. some, for both types.
Forma de cântar obişnuită în toată lumea „civili- The common scale for the entire “civilised” world
zată” din bazinul Mării Mediterane era balanţa cu două in the Mediterranean world was the balance with two
discuri. pans.
Cântarele rapide deveniseră deja produse de serie “Speed scales” had already become frequent in
în lumea romană, în anii 33 - 31 a. Chr., când Vitruvius face the Roman world between 33-31 BC, when Vitruvius
câteva referiri la sistemul lor de funcţionare, în binecunos- makes a few references to their functioning system in
cuta sa lucrare. Avem certitudinea că la un cântar asemă- his famous work. It is certain that only for this type of
nător au fost folosite şi pondurile prevăzute cu urechiuşe scale were used the eyelets weights found in the area
de prindere descoperite în zona Sarmizegetusei Regia. Ca of Sarmizegetusa Regia. We can therefore state that the
atare putem afirma că dacii au preluat inclusiv tipul cânta- Dacians also imported the type of scales used in the Ro-
rului folosit în lumea romană. man world.
Utilizarea denarului la scară largă în Dacia, coro- The use of the denarius on a large scale in Dacia,
borată întrebuinţării sistemului ponderal roman, deocam- corroborated with the use of the Roman weighing system,
104
